Suferinta unui dislalic

Il cheama M. E mic, vioi, cu deficit usor de atentie si cu o multime de sunete alterate. Mama si tata sunt foarte ocupati, asa ca el si fratiorul mai mic raman in grija bonei. El este in clasa I si bineînţeles că toate sunetele deformate oral se văd acum şi în scris. Confuzii s-ţ, şe-ce, l-r... Deşi face de doi ani logopedie nu se văd progrese ( şi asta pentru că acasă nu se fac exerciţii ). Stând de vorbă cu mama şi spunându-i că dacă nu poate dânsa să facă exerciţiile date trebuie să o roage pe bonă să lucreze cu M, mama a cam ridicat din umeri. Acest lucru nu există stipulat în contractul bonei. Problema cea mare sunt ticurile. Nu ajunge să spună nici măcar două cuvinte legate, căci plescăie din limbă. Văzând că îl imit a încercat să se corecteze şi să găsească un alt tic : băgatul degeţelelor în gură. La el ticul este expresia suferinţei. Atât bona, cât şi părinţii se ocupă mai mult de cel mic.M. citeşte pe litere, nu ştie să despartă în silabe, deci toate simptomele unui viitor dislexic. Mă gândesc cu groază la noua generaţie care va ieşi de pe băncile şcolii. Copii nevrotici, cu diverse handicapuri, mai mici sau mai mari.

Indreptar logopedic

Am conceput o carte care sa vina in ajutorul parintilor, cadrelor didactice si specialistilor. A fost o munca intensa. Cartea ( sau mai exact ... caietele sunetelor, caci e vorba de grupuri de sunete ) contine cateva explicatii pentru fiecare grupa de sunete, exercitii pentru prescolari si altele pentru scolari, poezioare pentru exersarea cuvintelor, paronime. Din pacate, nu o s-o pot publica pentru ca multe din imagini sunt preluate de pe internet. Daca totusi cineva care citeste mesajul se pricepe la desen poate va lua legatura cu mine ca sa faca grafica.
As dori o colaborare cu un grafician . E cineva pe aici care sa auda ?

Christina Aguilera - Bionic Tuncer Merez Choreo DESNUDATE burlesque

Kung Fu Panda 2 "We Will WOK You" Big Game TV Commercial

動物面白画像

hipopotamo dançando funk

Am descoperit ...

Răsfoind diverse bloguri sau diverse portaluri am descoperit ( încă o dată ) cât de înapoiaţi suntem din multe puncte de vedere şi cred că totul ni se trage de la lipsa de iniţiativă sau lipsurile pecuniare.
Ştiaţi că există jocuri care se adresează copilului ADHD ca să-şi gestioneze comportamentul sau jocuri pentru socializare create pentru autisti ? Jocuri la care noi, românii, nu avem acces. Singurele jocuri care au venit şi în Românica sunt fişele ( cardurile ) "OHH" care mi se par destul de greu de utilizat cu vârstele mici. Sunt tristă că nu avem resurse.... că nu avem înţelegere... că oricât am striga nimeni nu aude nevoile logopediei... că, părinţii, partenerii noştri, doar ne admiră răbdarea şi doar ne compătimesc, dar nu acţionează.Şi, deşi am trimis revista Asociaţiei către mass-media, nicăieri nu s-a văzut un ecou la problemele pe care le ridicăm. Logopezii sunt puţini şi singura lor posibilitate de formare ( căci de pe băncile facultăţii nu au câştigat mai nimic ) sunt cursurile Asociaţiei Logopezilor şi orele de mentorat ( practică asistată ). Dacă s-ar înfiinţa sucursale ale asociaţiei în ţară, poate glasul logopediei s-ar putea face auzit. Şi, din păcate, există o mare doză de " egoism profesional" foarte puţini dintre cei cu experienţă împărtăşind probe şi metode folosite în recuperare. Ceea ce ne poate salva ca tagmă profesională este schimbarea atitudinii.

Bebês Shrek dançando! -- Shrek Terceiro