duminică, 28 noiembrie 2010
Despre tulburarile de ritm si fluenta
Ieri, 27 noiembrie 2010, am tinut un curs pe aceasta tema. Sunt multi tineri care se balbaie, dar care stau in umbra. Sunt ecranati de personalitatea " normalilor". Acest lucru s-a intamplat si ieri. Am invitat cativa pacienti de pe "Blogul lui Ciprian" ( cu subiecti balbaiti ) in dorinta de a fi puse intrebari specialistilor logopezi sau de a ne relata cazuri. Ei bine, un subiect a venit. Desi am facut apel sa se prezinte daca era vreun subiect de pe acest blog nimeni nu a raspuns. Am crezut ca nu a venit nimeni si eram un pic dezamagita. Cand sa plec un tanar m-a abordat. De cum a deschis gura mi-am dat seama ca era un invitat de pe blogul amintit. Cand l-am intrebat de ce nu s-a prezentat mi-a spus ca i-a fost jena din cauza handicapului. La asta nu m-am gandit. Cei ce se balbaie sufera, sunt dezamagiti si furiosi. Neputinta ii face sa stea pe randul din spate, unde nu-i vede nimeni. Un adolescent de 14 ani mi-a spus ca simte chiar " mila" fata de el insusi. E ca si cum ar purta un stigmat. Nenorocirea e ca ei se invata sa convietuiasca cu propriul handicap si nu apeleaza la ajutor. Ei sau familiile lor. Pentru ca o balbaiala aparuta in copilaria mica se rezolva, dar la varsta adolesecentei nu se pot invata decat tehnici de auto-control.
marți, 16 noiembrie 2010
joi, 4 noiembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)